În anul 2025, solstițiul de vară va avea loc sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42 (ora României), marcând începutul verii astronomice în emisfera nordică. Această zi se distinge prin faptul că va fi cea mai lungă din an, cu o durată de aproximativ 15 ore și 32 de minute de lumină naturală, în timp ce noaptea va fi de doar 8 ore și 28 de minute.

Fenomenul are loc atunci când axa de rotație a Pământului este înclinată maxim spre Soare, iar acesta se află deasupra Tropicului Racului. Această poziție determină cea mai mare înălțime a Soarelui pe cer și cea mai mare cantitate de lumină solară într-o zi calendaristică.

În România, această zi este asociată cu tradiții și obiceiuri străvechi. De exemplu, în unele zone, se aprind focuri rituale pentru a celebra puterea Soarelui și pentru a alunga spiritele rele. De asemenea, se crede că plantele culese în această zi au proprietăți magice și vindecătoare.

În prezent, solstițiul de vară este sărbătorit în diverse moduri, de la festivaluri și evenimente culturale, până la momente de reflecție și reconectare cu natura. Mulți aleg să petreacă timpul în aer liber, celebrând lumina, căldura și energia verii ce tocmai începe.

Ce este solstițiul de vară?

Solstițiul de vară marchează momentul din an în care Soarele atinge cea mai înaltă poziție pe cer, în emisfera nordică, ceea ce înseamnă că ziua este cea mai lungă, iar noaptea cea mai scurtă. Acest fenomen astronomic are loc în jurul datei de 21 iunie și marchează începutul verii calendaristice. În emisfera sudică, solstițiul de vară are loc în decembrie și aduce cea mai lungă zi de acolo. Solstițiul este un moment de referință în calendarul naturii, când Soarele „pare să stea pe loc” înainte de a-și începe mișcarea aparentă spre sud.

Importanța solstițiului de vară în culturile lumii

De-a lungul istoriei, solstițiul de vară a fost un moment sacru și important pentru multe culturi, care au construit ritualuri și tradiții în jurul acestui fenomen. În Europa, celebrarea solstițiului include aprinderea focurilor rituale, dansuri și festivități dedicate Soarelui și recoltei. De exemplu, în țările nordice precum Suedia și Finlanda, Midsommar este o sărbătoare majoră, marcată prin ridicarea unei mese tradiționale, cântece și petreceri în aer liber.

În alte părți ale lumii, precum în America Centrală și de Sud, civilizațiile maya și aztecă își organizau templele și piramidele astfel încât Soarele să se alinieze perfect în ziua solstițiului, demonstrând cunoștințele lor avansate despre astronomie. Solstițiul de vară era văzut ca o zi a reînnoirii și a legăturii sacre între oameni și cosmos.

Mituri și legende legate de solstițiul de vară

Solstițiul de vară a fost înconjurat de numeroase mituri și superstiții. În folclorul european, se spune că în această noapte puterile magice sunt cele mai intense, iar plantele culese atunci au proprietăți vindecătoare speciale. De asemenea, în unele tradiții, se credea că spiritele naturii și zânele sunt mai active în această noapte, iar oamenii trebuiau să ia măsuri de protecție pentru a evita influențele rele.

Un mit popular spune că în noaptea solstițiului, focurile aprinse aveau puterea să alunge spiritele malefice și să aducă prosperitate. De aici provin tradițiile focurilor de tabără care încă se mai țin în multe locuri. În unele culturi, se credea că acest moment este o poartă deschisă între lumi, favorizând comunicarea cu divinitățile și strămoșii.

Solstițiul de vară în prezent: între știință și spiritualitate

Astăzi, solstițiul de vară este studiat în principal din perspectivă științifică, iar astronomii îl folosesc pentru a marca schimbarea anotimpurilor și a calendarului. Totuși, mulți oameni continuă să celebreze acest moment cu ritualuri și evenimente în aer liber, pentru a se reconecta cu natura și ciclurile universului.

Festivaluri moderne, yoga la răsăritul soarelui, meditații și diverse ceremonii spirituale au loc anual în această zi. Pentru mulți, solstițiul de vară simbolizează un timp al luminii, al energiei crescute și al noilor începuturi.